PRINCIPII DE BAZĂ ALE PC PENTRU O NOUĂ GUVERNARE!
„ARMONIE SOCIALĂ – CONCURENŢĂ LIBERĂ – ECONOMIE PERFORMANTĂ”
Conservatorii din România doresc ca aderarea la Uniunea Europeană să fie un câştig pentru toţi românii. Suntem convinşi că, dacă aplicăm toate principiile în care credem într-un mod consecvent şi corect, putem face ca România să devină o ţară care oferă cetăţenilor o viaţă demnă. Partidul Conservator este convins că o democraţie solidă, împreună cu o economie de piaţă performantă şi cu o justiţie independentă, constituie elementele necesare care ne pot apropia cu adevărat de statele occidentale şi pot face în aşa fel încât valorile noastre să fie compatibile cu cele europene.
Ne propunem să promovăm acele proiecte legislative care duc, finalmente, la o economie de piaţă funcţională. Scopul nostru declarat este acela de a induce mediului economic şi de afaceri românesc un caracter concurenţial echitabil, bazat pe diminuarea birocraţiei şi pe mecanisme juridice performante, simple şi favorabile tuturor agenţilor economici din România.
Ne aplecăm cu mare atenţie asupra tuturor sectoarelor economice, dar credem că un accent mai consistent trebuie pus asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, pe care le vedem ca purtătoare ale unui impuls economic flexibil, suplu şi performant. Credem, în acelaşi timp, că dezideratul formării unei clase de mijloc autentice poate fi realizat mai uşor tocmai plusând pe dezvoltarea acestui tip de întreprinderi.
Rezultatul final este o economie dinamică şi o societate cu un standard de viaţă cât mai bun. Economia liberă de piaţă presupune, printre altele, eliminarea oricăror monopoluri, asigurarea de licitaţii transparente pentru privatizarea diferitelor sectoare economice, prezenţa unui cadru legislativ care să promoveze aceste valori. În acelaşi timp, suntem conştienţi că trebuie să existe inclusiv o justiţie economică, un mecanism hotărât şi intransigent în ceea ce priveşte sancţionarea abuzurilor economice grave. Pentru că evaziunea fiscală, corupţia la nivelul interfeţei dintre economic şi politic, sunt flageluri care macină structura societăţii şi chiar bazele democratice.
Partidul Conservator are convingerea că mijlocul prin care pot fi evitate astfel de fenomene negative este tocmai afirmarea unei voinţe politice şi legislative clare, ferme în ceea ce priveşte apărarea principiilor concurenţei economice libere şi loiale.
Ordinea economică presupune un climat de afaceri potrivit şi legi care să exprime echitatea concurenţială şi performanţa instituţională, cea politică presupune separaţia efectivă a puterilor în stat concomitent cu instituţii politice dedicate democraţiei, iar cea socială implică diminuarea şi aplanarea conflictelor care ar putea apărea, printr-o bună funcţionare a instituţiilor abilitate să facă acest lucru. Pentru a putea realiza un asemenea climat este absolută nevoie de o justiţie independentă şi performantă la nivelul procedurilor.
Scoaterea justiţiei de sub aservirea politică este urgenţa oricărei democraţii. Un stat, fie el şi formal democratic, devine efectiv un stat de drept atunci când are legi bune care sunt aplicate fără discriminare. Constituţia pe care o avem trebuie să dicteze principiile generale după care statul trebuie să se conducă.
Vom fi cu adevarat credibili, performanţi, democraţi, numai dacă ne asigurăm o justiţie ferită de orice imixtiuni. Numai astfel ea poate să devină a treia putere în stat. Credem cu tărie că fără o justiţie independentă şi performantă sub aspect procedural, toate celelalte puncte ale convingerilor noastre sunt de prisos.
Pentru buna funcţionare a statului este nevoie de:
REFORMA SI MODERNIZAREA SECTORULUI PUBLIC
1. Propunem redimensionarea ministerelor. Reducerea numarului agenţiilor şi transferarea activităţii lor în cadrul ministerelor de resort. Externalizarea autorităţilor de management care se ocupă de derularea fondurilor structurale, prin scoaterea lor din cadrul ministerelor şi preluarea acestor activităţi de către organizaţii private.
2. Descentralizarea unor atribuţii de reglementare şi control la autorităţile locale
3. Redimensionarea personalulul de specialitate pe domenii, în raport cu necesităţile şi protecţia instituţională, cu asigurarea resurselor financiare la nivel central şi local.
4. Reanalizarea programului de instruire a personalului la nivel central şi local, asigurarea fondurilor necesare şi orientarea acestora pe măsuri practice;
5. Creşterea capacităţii instituţionale pentru promovarea de proiecte şi atragerea de fonduri europene
6. Demararea de programe europene de reconversie profesională pentru bugetarii disponibilizaţi
7. Reformarea administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienţă bine stabiliţi
8. Implementarea conceptului de e-guvernare
9. Funcţiile cu atribut politic, în administraţia publică centrală, vor fi pana la nivel de subsecretar de stat la nivel guvernamental şi prefect la nivel teritorial.
10. Preşedintele Consiliului Judeţean să fie ales în 2 tururi pentru a avea o reprezentabilitate legitimă.
SECTOARE PRIORITARE
Analizele de specialitate arată faptul că deteriorarea economică actuală putea fi diminuată dacă se aplicau măsuri inteligente, adecvate şi care să susţină sectoarele prioritare pentru România.
Strategia PC prevede scoaterea ţării din criza actuală şi evitarea colapsului, stabilind sectoarele prioritare pentru care să aplice politicile şi măsurile prezente.
Criza economică din România este accentuată de criza politică, de deficitul de cunoaştere al actualilor guvernanţi, de lipsa unei viziuni şi strategii coerente.
Noi avem strategia şi măsurile adecvate situaţiei concrete din România. Considerăm prioritare sectoarele:
1) IMM – INDUSTRIE , SERVICII, COMERŢ
2) AGRICULTURA şi DEZVOLTARE RURALĂ
3) MEDIU ŞI ENERGIE
4) SĂNĂTATEA
5 ) TRANSPORTURI
6) PROTECŢIA SOCIALĂ
IMM – INDUSTRIE, SERVICII, COMERŢ
1. Reducerea presiunii fiscale pentru IMM-uri:
- cota unică scăzută la 14%;
- impozitarea diferenţiată a proprietăţilor;
- reducerea CAS cu 3%;
- neimpozitarea profitului reinvestit;
- deducerea tuturor cheltuielilor făcute în legătură cu obiectul de activitate
Aplicarea corectă a neimpozitării profitului reinvestit prin deducerea amortizării mijloacelor fixe achiziţionate din profitul reinvestit. Aplicarea neimpozitării profitului reinvestitit şi în cazul investiţiilor în cercetare şi în formare profesională.
2. Modificarea legii evaziunii fiscale concomitent cu modificarea legii responsabilităţii funcţionarului public, în sensul înăspririi pedepselor pentru evaziune, termen definit exact în lege şi al atragerii răspunderii pentru funcţionarul care o aplică incorect sau discreţionar.
3. Instituirea unui sistem fiscal motivant pentru mediul privat care să stimuleze înfiinţarea de firme noi, scăzând astfel numărul de şomeri de pe piaţa muncii.
4. Impozitarea pe profit să se facă etapizat pentru societatile nou infiintate din domeniul productiei:
· în primul an impozitul pe venit să fie zero;
· în anul al doilea valoarea impozitului pe venit sa fie diminuata cu 50%
· în anul al treilea regimul impozitului pe venit sa se circumscrie reglementarilor generale
5. În primii trei ani de la înfiinţarea IMM-urilor impozitele datorate de angajat, reţinute şi vărsate de către angajator, să fie diminuate cu 50%.
Introducerea unui impozit diferenţiat pe profit:
- 14% la IMM-uri;
- 16%, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri pentru întreprinderile mari.
6. Plata impozitului pe profit pentru IMM-uri să se facă o dată pe an, 30% din impozitul plătit în anul fiscal trecut, urmând să se regularizeze la depunerea bilanţului fiscal în primul trimestru al anului următor.
7. Pentru toate firmele care au plata la zi a asigurărilor de sănătate pentru salariaţii proprii, certificatele medicale să fie plătite de Casa de Sănătate.
8. Situaţia blocajului în rambursarea TVA, evaziunea fiscală privind plata TVA, precum şi termenele mari la care se încasează în economie justifică modificarile privind regimul TVA în România.
- TVA să fie plătit la încasarea facturii, concomitent cu interzicerea deducerilor de către firme a TVA aferent facturilor de achiziţii neachitate.
- aplicarea unei cote de TVA diferenţiate:
· 0% la medicamente;
· 5% la alimentele de bază;
· 16% la servicii şi produse;
· 25% la produse şi servicii de lux.
- Deducerea la persoane fizice a 50% din TVA-ul plătit pentru construcţii de case, locuinţe, sedii de firme, renovare şi reparaţii de case sau achiziţii de bunuri de lungă folosinţă în baza facturilor, din impozitul pe venit.
9. Modificarea legii achiziţiilor publice în scopul creşterii gradului de transparenţă, a reducerii corupţiei şi a creşterii competiţiei.
- Achiziţiile publice să se facă exclusiv prin depunerea şi publicarea ofertelor pe internet.
- Eliminarea din licitaţii timp de un an/ 5 ani de zile a oricărei firme care la ultimul contract nu a respectat cel puţin una din cerinţele caietului de sarcini (calitate, cantitate, termen de execuţie) .
- Eliminarea oricărei posibilităţi de a se modifica preţul prin creşterea sumei din oferta în baza căreia s-a adjudecat comanda/ proiectul.
10. Modificarea Codului Muncii pentru flexibilizare, diminuarea costurilor angajatorilor, stabilitatea angajaţilor şi diminuarea conflictelor de muncă datorita formulărilor interpretative şi respectarea drepturilor angajaţilor stipulate în contractele de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
11. Revizuirea Codului Fiscal pentru eliminarea dublei taxări, a unor nedeductibilităţi, a exprimărilor inexacte, simplificarea modalităţilor de plată şi de compensare a impozitelor şi taxelor între stat şi contribuabil. Efectuarea compensării legale dintre agenţii economici ce deţin creanţe asupra entităţilor publice, compensare operabilă din momentul naşterii creanţei, la solicitarea creditorului, cu un/una sau mai multe impozite sau taxe legal datorate, până la concurenţa creanţei.
12. Diminuarea birocraţiei în instituţiile centrale şi locale pentru diminuarea cheltuielilor publice şi private.
- Introducerea în instituţiile publice a unor proceduri de sistem şi operaţionale noi, conform ISO 9001, şi publicarea lor, pentru a fi cunoscute de către toate persoanele juridice şi fizice care interferează cu oricare dintre instituţii.
- Introducerea criteriilor de performanţă şi eficienţă la nivelul fiecărei instituţii centrale sau locale. Criteriile să fie publice, alături de norma de timp pentru orice serviciu prestat .
- Analizarea atribuţiunilor funcţionale ale entităţilor publice de reglementare, îndrumare şi control în vederea eliminării suprapunerilor de controale, eliminarea controalelor succesive cu tematică asemănătoare (instituirea principiului controlului unic);
13. Introducerea legii holdingului, după modelul european, pentru evitarea costurilor suplimentare ale firmelor ce lucrează în grup.
14. Stimularea proceselor inovative, a activităţii de cercetare, prin asigurarea unui sprijin financiar din partea statului şi prin neimpozitarea salariilor personalului care lucrează în cercetare-inovare aplicată în industria prelucrătoare, timp de trei ani.
15. Ierarhizarea proiectelor de investiţii publice deja demarate pe baza unei analize cost-beneficiu
16. Relansarea programului naţional multianual pentru investiţii întreprinse de IMM (grant – împrumut – contribuţie proprie)
17. Acordarea de credite subvenţionate pentru IMM care creează noi locuri de muncă sau realizează investiţii de dezvoltare/modernizare
18. Alocarea unui volum mai mare de fonduri publice pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi
19. Definirea şi stimularea investiţiilor în domeniile cheie ale economiei
20. Dezvoltarea de programe de finanţare în domeniul eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile prin perfectarea cadrului legal care să stimuleze/faciliteze producerea de energie verde, indiferent de cantitatea produsă şi de calitatea producătorului (persoană fizică sau persoană juridică)
21. Restructurarea societăţilor aflate sub controlul statului şi eficientizarea activităţii acestora
22. Diminuarea penalităţilor pentru întârzierile la plata datoriilor către stat la nivelul celor pe care statul trebuie să le plătească pentru întârzierile la plata datoriilor către agenţii economici privaţi şi instituirea unui sistem de recompensă/bonus pentru contribuabilii agenţi economici care achită integral şi la termen obligaţiile în raport cu bugetul de stat şi bugetele speciale (principiul egalităţii de tratament);
23. Simplificarea sistemului fiscal prin reducerea numărului de taxe
24. Reducerea CAS cu 3% pe salarii.
25. Subvenţia brevetelor de invenţie şi inovaţie prin scheme de ajutor de stat, pentru creşterea competitivităţii produselor româneşti.
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
1. Prevederea unui buget multianual pentru agricultură. Această masură trebuie să stea la baza oricarui program multianual coerent pentru domeniul agricol. O asemenea masură ar crea în domeniul agricol posibilitatea unei mai bune organizări a activităţii fermierilor şi ar induce un sentiment de siguranţă şi stabilitate în vederea realizării investitiilor din producţie.
2. Sprijinirea asocierii şi formării grupurilor de producători. În lipsa unor capacităţi de investiţii suficiente pentru un numar foarte mare de fermieri mici şi medii aceasta masura are ca obiectiv creşterea eficienţei agricultorilor prin asociere.
3. Demararea unui program amplu de restructurare funciară menit să ducă la o comasare a terenurilor agricole cu suprafaţă redusă. Această masură este vitală creşterii performanţei din agricultură şi reintroducerii în productie a celor aproximativ trei milioane de hectare de teren arabil nelucrat. Programul trebuie să includă măsuri de tipul rentei viagere, instalarea tinerilor fermieri şi masuri fiscale de stimulare a vânzarii şi arendării terenurilor nelucrate.
4. Realizarea unui program de reabilitare şi dezvoltare a sistemului de irigaţii concomitent cu dezvoltarea unei forme de sprijin pentru irigaţii. Infrastructura de irigaţii din România se afla în cea mai mare parte într-o stare de deteriorare care nu mai permite exploatarea acesteia. În acelasi timp, o dată cu reabilitarea sistemului de irigaţii prin ivestiţii este necesară găsirea unei modalităţi de sprijinire a producătorilor agricoli pentru energia necesara exploatării instalaţiilor.
5. Reevaluarea Programului Naţional de Dezvoltare rurală în funcţie de noile nevoi şi provocări ale agriculturii şi demararea negocierilor cu Comisia Europeană pentru modificarea PNDR. PNDR a fost realizat şi negociat în perioada 2005 – 2007 într-un context economic foarte diferit de cel actual. În consecinţă prevederile acestuia, obiectivele finanţate şi alocarea financiara nu mai corespunde nevoilor actuale ale agriculturii romanesti.
6. Dezvoltarea sistemului de consultanţă agricolă şi revizuirea legii camerlor agricole. Camerele agricole nu sunt înca functionale iar actuala legislatie nu este clara în privinta rolului şi modului de funcţionare a acestora iar pe de alta parte politizeaza în mod excesiv o instituţie ce ar trebui să aparţină fermierilor. Camerele agricole ar trebui să fie principalul furnizor de consultanţă pentru agricultori.
7. Elaborarea unui set de măsuri de combatere a evaziunii fiscale din agricultură şi din comerţul cu produse agricole. Evaziunea fiscală din agricultură şi din comeţul cu produse agricole şi alimentare este deosebit de ridicată. În lipsa unor date oficiale legate de acest subiect, evaziunea este estimata la o cifră de aproximativ 2 miliarde euro.
8. Negocierea cu Comisia Europeană a unui nou pachet de măsuri de sprijin pentru următoarea perioadă de finantare ce va incepe în 2014. Actualul Program National de Dezvoltare Rurala işi va inceta de drept functionarea în anul 2013. Romania trebuie sa anticipeze nevoile pentru urmatoarea perioada de finantare şi să adopte o poziţie puternica în negocierile cu Uniunea Europeană pentru urmatorul PNDR.
MEDIU şi ENERGIE
MEDIU
1. Redefinirea obiectivelor de finanţare prin Fondul de Mediu, reanalizarea eficienţei finanţării şi creşterea cotei de finanţare pentru proiecte de mediu în infrastructură.
2. Redefinirea politicilor de mediu în sectoarele cu impact semnificativ asupra mediului (energie, transport, industrie, agricultură) prin:
a. Măsuri severe de respectare a programelor de conformare asumate;
b. Programe de finanţare pentru utilizarea de materiale ecologice la realizarea infrastructurii feroviare şi rutiere şi în comerţ;
c. Încurajarea agenţilor economici pentru promovarea tehnologiilor cu impact redus asupra mediului, prin măsuri administrative şi financiare;
3. Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea reţelelor de apă potabilă pentru minim 85% şi populaţia României şi a reţelelor de canalizare pentru minim 80% din populaţia României;
4. Întărirea colaborării transfrontaliere, în special în zona Dunării şi Mării Negre.
5. Elaborarea şi implementarea unui program coerent de amenajare a bazinelor hidrografice ,,în sistem integrat”
6. Asigurarea de fonduri la nivel naţional şi local pentru reabilitarea zonelor poluate istoric.
7. Protejarea comunitatilor locale impotriva calamitatilor naturale si accidentelor ecologice;
8. Încurajarea producţiei de energie din surse neconvenţionale;
ENERGIE
1. PACTUL PENTRU ENERGIE – GAZELE NATURALE Promovarea unui document acceptat transpartidnic pe termen lung prin care sa se asigure populatiei Romaniei accesul la gazele nationale ieftine, respectandu-se principiul european al incluziunii sociale care prevede printre altele asigurarea accesului universal al rezidentilor la energia ieftina
2. Dereglementarea zonelor de productie şi distribuţie prin eliminarea acelor reglementări care nu sunt direct destinate creşterii competitivităţii, reducerii costurilor şi creşterii accesibilităţii universale la produsul energetic
În domeniul energiei electrice
3. Piaţa energiei electrice va fi reorganizată astfel încât aceasta să asigure o concurenţă reală care să departajeze producătorii de energie exclusiv pe bazele aplicării managementului performant. Vor fi eliminate componentele de preţ care provin din valorificarea avantajelor naturale ale producătorilor. Astfel, în cazul energiei electrice produsa pe baze hidro se va aplica o redevenţă pe baza unor algoritmi specifici astfel încât investiţiile naţionale în baraje să revina bugetului de stat pentru asigurarea unor noi investiţii şi pentru regularizarea tarifelor consumatorilor captivi
4. Agenţia Naţională de Reglementare va fi scoasă de sub coordonarea unui singur om – primul-ministru- (aşa cum azi e prevăzut în LEGEA 13/2007), urmând a fi subordonata în prima fază în proporţie de 60 % guvernului şi 40% actorilor de piaţă. În a două fază se va asigura subordonarea în proporţie egală operatorilor de piaţă , guvernului României şi organismului de supraveghere europeană.
5. Operatorul strategic naţional TRANSELECTRICA va rămâne în proprietatea statului fiind supus reglementărilor europene conform sistemului integrat european UCPTE.
6. P.C. consideră fuziunea unităţilor de producţie a energiei în una sau două complexe energetice mamut aşa cum au fost promovate de PDL şi oprite ca avizare de către Oficiul Concurenţei – acţiune greşit - menita sa introduca preturi de monopol. In consecinta PC va milita pentru constructia unei piete corecte organizate conform principiilor economiei de piaţă.
7. PC va interzice clauza de secretizare a contractelor energetice. Nu exista motuiv de secretizare a contractelor daca producatorul , unitate din proprietatea statului acorda importanta cuvenita interesului national , acela al transparentei si al liberei concurente pe piete.
8. Piata contractelor bilaterale va fi complect subordonata operatorului comercial . Piata contractelor bilaterale si piata spot (a zilei urmatoare) vor deveni piete vizibile operational prin internet astfel incat opertorii care participa la piata sa fie licentiati de OPCOM pe baza de parola iar screenul pietii sa fie accesibil prin simpla deschidere a linkului OPCOM de catre orice persoana.
9. OPCOM va fi subordonata asociatiei producatorilor si transportatorilor de energie din Romania devenind astfel o piata autoreglementata. PC va construi algoritmul de selectionare a membrilor consiliului de supraveghere a OPCOM astfel incat acestia sa reprezinte proportional actorii reali ai pietii ponderat cu puterile produse sau transportate de catre acestia.
10. Se va accentua programul de crestere a capacitatii de transport transfrontalier a enmergiei electrice astfel incat Romania sa aibe sansa unor exporturi si importuri de energie Prin aceasta actiune piata romanesaca va fi integrata neingradit pietii de energie : EUROPA DE SUD-EST. In acest sens se vor intreprinde demersurile instalarii in Romania a sediului pietii sud-est de energie.
11. In domeniul transportului energiei PC va acorda sprijin prin credite garantate si subventonate dupa caz pentru reexaminarea posibilitatilor repunerii in functiune a liniei de energie Ucraina- Bulgaria , a statiei fosta de 750 mii volti de la Isaccea si racordarea acestor instalatii la statiile producatorilor de energie eoliana din bazinul dobrogean fapt care va permite functionarea instalatiilor de producere a energiei eoliene din bazinul dobrogean , instalatii azi in constructie fara perspectiva de a functiona la data terminarii constructiei.
In domeniul energiei termice
12. Se va organiza actiunea de reducere a pretului energiei termice la nivelul analitic determinat prin expertizarea tehnico-economica a consumurilor energetice. Expertiza va avea la baza reultatul dat de produsul dintre consumurile de energie primara masurate termotehnic in fiecare termocentrala si costurile stabilite pentru energia primara in pietele de materii prime La produsul rezultat se vor aduga costurile de procesare determinate de asemenea analitic. In final se vor aduga cheltuielile conexe specifice CETurilor , cheltuieli care vor fi urmarite complect transparent, fiind afisate la nivel de dispozitie de plata pe siturile CET-urilor .
13. Reducerea tarifelor energiei termice la nivelul prezentat mai sus este in interesul unei bune guvernari si are in consecinta dezvoltarea constructiei de CET-uri . Constructia de CET-uri este un deziderat major al Comisiei Europene
14. Ştiind ca un CET incorporeaza un volum de constructii montaj de cca 3 miloane de ore-munca aceasta dezvoltare va fi una din principalele cai de iesire din recesiune a Romaniei in anii urmatori . Observam ca o astfel de actiune extrem de resursofaga poate si va fi sustinuta preponderent de fondurile europene , participarea romaneasaca fiind sub nivelul resurselor folosite azi pentru subvenţii
15. Se va dezvolta sistemului de CET-uri eficiente care va domina pietele locale datorita cogenerarii – tehnologie care economiseste jumatate din combustibilul necesar producerii acelorasi energii separat . Eficienta inseamna in conceptia PC : CELE MAI MICI PRETURI
16. CET-urile vor trece in totalitate in subordinea administrativa a minicipalitatilor revenind Ministerului Administratiei Piublice sarcina controlului eficient a expertizarii tehnico-economice a nivelului de eficienta a acestora (PROGRAMUL DE ADERARE A ROMANIEI – HG246/2006)
17. Ministerul Administratiei si Internelor va asigura introducerea in programele de investitii pe plan local a operatiunilor legate de retehnologizarea retelelor termice de distributie astfel inca angajamentul Romaniei din tratatul de la Luxemburg privind introducerea pe scara larga a contorilor de energie termica (cu citire identica cu a energiei electrice) sa fie asigurat astfel inca pe baze concurentiale populatia sa se rebranseze la sistemele integrate alimentate prin COGENERARE
18. Ministrul Administratiei va asigura finalizarea programului de alcatuire a strategiilor energetice municipale pentru toate localitatile Romaniei. Va asigura introducerea in strategiile elaborate a surselor regenerabile de energie astfel incat realizarea reabilitarii sistemelor centralizate existente si introducerea de noi sisteme sa fie finantate majoritar de Uniunea Europeana (directiva 32/2010) aceasta fiind o a doua actiune nationala menita sa stopeze recesiunea economica a Romaniei.
19. In vederea alimentarii cu gaze a populatiei, pentru a nu afecta puterea de cumparare a acesteia afectata in aceasta perioada de recesiune economica. P.C. a promovat un pact pentru energie prin care sa se asigure populatiei Romaniei accesul la gazele nationale ieftine, respectandu-se principiul european al incluziunii sociale care prevede printre altele asigurarea accesului universal al rezidentilor la energia ieftina
SĂNĂTATEA
1. Alocarea unui procent sporit din PIB pentru sănătate.
2. Stabilirea unui Consens / Pact naţional pentru sănătatea poporului român.
3. Creşterea accesibilităţii întregii populaţii, a fiecărui individ, la servicii medicale de bună şi înaltă calitate.
4. Redimensionarea sistemului sanitar şi a diferitelor sale segmente în raport cu nevoia reală de servicii medicale. Definirea competenţelor diferitelor structuri şi asumarea lor de către sistem şi stat.
5. Finanţarea corectă a sistemului sanitar, a tuturor structurilor sistemului sanitar în concordanţă cu nevoile reale de servicii medicale ale populaţiei. Gestionarea mai eficientă a resurselor. Eliminarea risipei dar şi a economiei generatoare de pierderi.
6. Redefinirea şi reaşezarea relaţiei medic-pacient, medic-societate, medic-stat, pe baza respectării mai stricte a drepturilor pacientului şi a demnităţii corpului medical.
7. Diminuarea riscurilor de îmbolnăvire. Monitorizarea mai atentă şi mai strictă a factorilor de risc pentru sănătatea, combaterea fermă şi eficientă a acestora. Apărarea sănătăţii populaţiei şi individului ca unele dintre cele mai valoroase componente ale avuţiei naţionale.
8. Depolitizarea reală a sistemului sanitar. Promovarea competenţei, a profesionalismului.
9. Descentralizare eşalonată (graduală) a diferitelor structuri ale sistemului sanitar - pentru a nu sufoca administraţia locală sub presiunea unor responsabilităţi pentru asumarea cărora nu există încă suficiente instrumente. Stimularea dezvoltării sistemului privat în medicină, fără afectarea şi nu în detrimentul sistemului de stat - garanţie a accesului întregii populaţii la servicii de sănătate.
10.Asumarea mai responsabilă de către stat a medicinei preventive, a educaţiei pentru sănătate, a depistării precoce a bolilor grave (cu precădere a tumorilor maligne), prin programe naţionale. Cuantificarea şi încercarea de cuantificare a valorii vieţii şi individului, pentru a înţelege că investiţiile în apărarea şi asigurarea sănătăţii populaţiei reprezintă, alături de educaţie, cea mai eficientă şi sigură investiţie a unui popor.
11. Redobândirea demnităţii corpului medical. Oprirea emigrării acestuia, nu prin legi coercitive ci stimulative. Tânărul medic trebuie să constituie un element important al siguranţei naţionale. Sistemul de formare şi educaţie medicală continuă trebuie privit şi ca investiţie şi responsabilitate a statului, nu doar a personalului medical.
12. Modificarea sistemului de asigurari de sanatate pentru asigurarea gestionarii fondurilor colectate de la platitori in scopul asigurarii serviciilor de asistenta sanitara.
TRANSPORTURI
a. Transport rutier
1. Armonizarea cadrului legislativ care sa imbunatateasca operativitatea organizarii si desfasurarii licitatiilor , instituirea unor proceduri scurte obtinerii de avize si aprobari operative pentru lucrari de infrastructura rutiera precum si solutionarea mai rapida a contestatiilor si adjudecarea contractelor . Licitatiile vor fi ●anuntate ,desfasurate si adjudecate pe internet . Castigatorul si eventual contestatiile vor fi anuntate pe aceeasi pagina care a gazduit licitatia.
2. Elaborarea unui concept unitar pentru interoperabilitatea si interconectarea retelei de autostrazi si drumuri nationale cu reteaua europeana de drumuri si autostrazi.
b. Autostrazi si drumuri nationale
1. Finalizarea lucrarilor la nivel de autostrada pe Coridoarele IV Pan- European ( Nadlac- Constanta ) si Coridorul IX Ploiesti- Buzau- Focsani ;
2. Continuarea si urgentarea finalizarii centurilor ocolitoare a oraselor municipii , cu finantare de la bugetul de stat ;
3. Constituirea unui Plan de Refacere a Drumurilor Judetene prin colaborarea dintre Ministerul Transporturilor si Consiliile Judetene .
c. Transport aerian
1. Eficientizarea activitatii Companiei TAROM prin diminuarea pierderilor si cresterea numarului de relatii comerciale de transport pasageri in vederea listarii la bursa si privatizarii ;
2. Eficientizarea activitatilor si cresterea veniturilor Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti prin finalizarii terminalului de pasageri pentru preluarea unei capacitati de 5.000.000 pax pe an ;
3. Modernizarea sistemelor de procesare automata a datelor de management a traficului aerian ( ATM ) in contextul Programului Cer Unic European ( Single European Sky ) pentru administrarea flexibila a spatiului aerian si cresterea interoperabilitatii cu sistemul militar ;
4. Consultanta tehnica si de specialitate aeroporturilor din subordinea Consiliilor Judetene care deservesc zone cu potential turistic ( Suceva, Iasi, Satu- Mare, Tulcea, Baia –Mare, Oradea, Sibiu, Tg. Mures ).
d. Transport naval
1.Fundamentarea si aplicarea Programului National de Navigatie pe Dunare
2.Promovarea legislatiei specifice pentru implementarea Programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe caile navigabile interioare (NAIADES)
3.Cresterea capacitatilor de operare a marfurilor in portul Constanta si prelungirea de diguri in larg pentru asigurarea de operare si stationare a navelor la cheu ( Constanta- Sud ) .
e. Transport feroviar
1. Fundamentarea si realizarea unui Program National de Refacere si Consolidare a Infrastructurii Feroviare ( P.N.R.C.I.F ) cu prioritate Coridoarele Pan–Europene magistralele de cale ferata Brasov- Sibiu-Curtici , Brasov- Teius - Oradea , Brasov- Dej –Satu Mare , Ploiesti- Vicsani , Ciulnita- Mangalia , Craiova- Timisoara ;
2. Proiect nou pentru Gara de Nord si transformarea actualelor zone in centru comercial ;
3. Reabilitarea garilor Bacau, Sibiu, Cluj , Iasi , Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Ploiesti, Bucuresti Basarab, Alba Iulia ;
4. Modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de calatori prin achizitii de rame electrice si vagoane noi precum si modernizarea de locomotive si vagoane din parcul existent.
f. Metrou
1. Realizarea retelei de metrou pentru conexiunea la aeroportul Henri Coanda ( Bucuresti – Otopeni ) , tronsonul Ghencea- Drumul Taberei si achizitia de vagoane noi.
PROTECŢIA SOCIALĂ
1. Susţinerea unui nou proiect de lege referitor la vârsta de pensionare a femeilor din România. Femeile să aibă posibilitatea să opteze după 60 de ani dacă ies sau nu la pensie în funcţie de starea de sănătate şi capacităţile fizice şi intelectuale.
2. Neimpozitarea pensiilor sub 1000 lei.
3. Neimpozitarea pensiilor de boală.
4. Indemnizaţia pentru creşterea copilului pe o perioadă de doi ani la o valoare de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 de lei .
5. Asigurarea unui număr de creşe şi grădiniţe suficient pentru a permite reintegrarea mamelor în muncă.
6. Implementarea corectă a legii privind asigurarea unui venit minim garantat oricărui cetăţean aflat în afara posibilităţilor de întreţinere.
7. Sa se plătească indemnizaţie pentru creşterea copilului si bunicilor.
8. Păstrarea punctului de pensie la valoarea de 45% din salariul mediu brut pe economie.
9. Ieşirea la pensie anticipată să fie penalizată cu 30% şi nu 45% cât este prevăzut în noua lege a pensiilor.
10. Implementarea unui program viabil pentru tineri în vederea achiziţiei de locuinţe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu